Noua expoziţie semnată Maia Stefana Oprea explorează tema pădurii şi a maternităţii, constituindu-se ca o instalaţie în care lucrări de pictură, pe format mare, în ulei pe pânză şi tehnică mixtă, sunt intersectate de prezenţa misterioasă a unor coconi împletiţi din resturi metalice şi fragmente reciclate ale unor lucrări anterioare. Gândită şi realizată cu participarea curatorială a Ralucăi Băloiu, LOCUS NEMINIS II este a doua personală la AnnArt a tinerei artiste, dupa Stivuire, în 2016. Expoziţia a fost vernisată în 5 iunie, când l-a avut ca invitat pe criticul Ion Bogdan Lefter, şi va fi deschisă până în 28 iulie 2018.
„Încă din cele mai vechi timpuri, maternitatea a trecut prin diferite etape de reprezentare în acord cu perioada şi contextul cultural în care a luat naştere imaginea respectivă. Paleoliticul a dat naştere „Zeiţei fertilităţii”, una dintre cele mai cunoscute reprezentări fiind Venus din Villendorf; panteonul egiptean şi greco-roman a adoptat simbolul zeiţei Isis ca ideal de soţie şi mamă. Primele secole ale creştinismului au acordat importanţă laturii spirituale şi transcendentale a maternităţii prin reprezentări ale Maicii Domnului, după ce Conciliul de la Niceea, din 325, aducea recunoşterea acesteia ca Mamă a lui Iisus Hristos; Renaşterea a preluat mai departe simbolistica spirituală a maternităţii, iar contemporaneitatea a transformat maternitatea într-un discurs al identităţii.
Maia Ştefana Oprea regăseşte maternitatea integrată în natură, sub forma cuiburilor pentru păsări sau a coconilor de insecte. Departe de societate şi de limitările ei, tânăra artistă priveşte reîntoarcerea către sine doar în cadrul naturii, precum Henry David Thoreau şi-o imagina în „Walden”. Maia Ş. Oprea descoperă pădurea ca loc al expresiei interioare, al emoţiilor, al maternităţii. Cuiburile sale se bucură de o dinamică excepţională, ele sunt jurnale de stări, ritualuri zilnice ale maternităţii, ele adăpostesc idei, filosofii de viaţă sau citate din cărţile preferate. Maia Ş. Oprea accentuează propriul parcurs emoţional şi intelectual al maternităţii ilustrate prin proiecţii de cuiburi sau coconi multiplicaţi. Pictura Maiei Ş. Oprea este gestualistă, suporturile desenelor sale şi instalaţiile sunt alcătuite din materiale care provin dintr-o istorie personală. Preocuparea zilnică pentru maternitate se reflectă în conceptul expoziţiei, în reprezentare şi în tehnica utilizată. Abordarea fragmentară şi repetitivă a suprafeţelor apare ca expresie a unor acumulări compulsive de stări cotidiene specifice maternităţii personale. Inserţiile de texte care provin din diferite lecturi, impresiile sau foile de jurnal completează lucrările Maiei Ş. Oprea şi invită fiecare privitor la un parcurs al unui LOCUS NEMINIS.” (Raluca Băloiu, curator)